ROBOR este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contributoare. Ratele de referinţă ROBOR se stabilesc pentru opt scadenţe, cea mai scurtă fiind de o zi, iar cea mai lungă de un an. Pentru creditele acordate de bănci clienţilor nebancari (persoane fizice, societăţi comerciale, etc.) importante sunt în special ratele ROBOR pentru scadenţele de 3 şi 6 luni, care servesc drept referinţă pentru stabilirea ratelor dobânzilor variabile, în formatul ROBOR 3 luni + marjă,respectiv ROBOR 6 luni + marjă.
De când există ROBOR ?
ROBOR există, în diverse forme, încă din 1995. Regulile privind stabilirea ROBOR în vigoare în momentul de faţă sunt operaţionale din martie 2008, sunt publice şi pot fi consultate la adresa www.bnro.ro/files/d/Legislatie/Regmon/RRR.pdf.
Cum se calculează ROBOR ?
ROBOR se calculează ca media aritmetică (după eliminarea extremelor) a dobânzilor cotate de băncile care participă la procesul de calcul al ROBOR («calculul ROBOR»), în intervalul 10:45‐ 11:00, la care acestea sunt dispuse să plaseze depozite celorlalţi participanţi. Ratele ROBOR sunt calculate în mod independent de către Thomson Reuters, entitatea împuternicită de către BNR, în calitate de organizator al calculului ROBOR, în acest scop. Este important de subliniat faptul că, în situaţia în care cotaţia ROBOR ar depăşi cu mai mult de 25% nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard) acordată băncilor de către banca centrală, BNR are dreptul de a suspenda temporar calculul ROBOR, şi de a publica dobânzile ROBOR astfel: ROBOR pentru toate scadenţele va fi egal cu nivelul ratei dobânzii pentru facilitatea de credit (lombard). Pentru exemplificare, în condiţiile actuale, în care nivelul Lombard este de 3.50%, daca rata ROBOR ar depăși nivelul de 4.375% (3.50% x 1.25), BNR ar avea dreptul de a suspenda calculul ROBOR si de a publica ROBOR egal cu 3.50%. Nu a fost înregistrată nicio astfel de situaţie, în care cotaţiile ROBOR să depăşească cu mai mult de 25% nivelul ratei Lombard, de la emiterea acestor prevederi reglementare, în octombrie 2008.
Care sunt responsabilităţile băncilor care participă la calculul ROBOR ?
Băncile participante desemnează personal specializat, cu pregătire corespunzătoare în domeniul pieţelor financiare, în vederea furnizării cotaţiilor pentru calcularea ROBOR. Băncile asigură pentru această activitate independenţa decizională a personalului care contribuie faţă de orice alta entitate din bancă, incluzând zona de creditare. Participanţii la calculul ROBOR dispun de coduri de conduită şi au implementate controale interne dedicate acestei activităţi.
Cotaţiile participanţilor la calculul ROBOR sunt doar informative, sau sunt ferme ?
Băncile participante la calculul ROBOR şi‐au asumat obligaţia de a încheia tranzacţii la cotaţiile publicate pentru calculul ROBOR, în intervalul 11:00‐11:15, la solicitarea unei alte bănci participante la calculul ROBOR, pentru anumite sume maxime. Ca exemplu, dacă un participant la calculul ROBOR a cotat pentru ROBOR 3 luni nivelul de 2,97%, este obligat ca, la solicitarea oricărui alt participant adresată în intervalul 11 :00‐11:15, să îi împrumute acestuia o sumă de până în 5 milioane RON la rata de 2.97%.
Există echivalentul ROBOR în alte ţări ?
Da, calcularea şi publicarea de dobânzi de referinţă este o practică extinsă. Se pot menţiona ca exemple EURIBOR pentru EUR, LIBOR pentru mai multe valute, inclusiv USD şi GBP, WIBOR pentru PLN (zlotul polonez), PRIBOR pentru CZK (coroana cehă), BUBOR pentru HUF (forint maghiar). Regulile ROBOR au preluat, în forma actuală, bunele practici ale calculului dobânzilor de referinţă cu o istorie îndelungată
Care sunt principalii factori care influenţează ROBOR ?
Politica monetară, mai cu seamă prin intermediul:
‐ ratei dobânzii de politică monetară, ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (ratele la care băncile plasează şi împrumută bani în relaţia cu BNR), stabilite de BNR, influenţând prioritar cotaţiile ROBOR pentru maturităţi scurte, date fiind scadenţele uzuale ale operaţiunilor de piaţă monetară ale BNR şi maturitatea facilităţilor permanente oferite de banca centrală; Ratele de dobândă stabilite de BNR au influență în principal asupra cotațiilor ROBOR pentru scadențe scurte, întrucât operațiunile de politică monetară ale BNR se organizează în general pentru scadențe de o săptămână, iar facilitățile de depozit și de credit se accesează la scadențe de o zi;
‐ instrumentelor politicii monetare, incluzând operaţiunile de piaţă monetară (operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate băncilor, atragerea de depozite la termen etc), facilităţile permanente oferite de BNR, mecanismul Rezervelor minime obligatorii (RMO);
‐ aşteptărilor pieţei privind conduita politicii monetare, reflectate mai cu seamă de cotaţiile ROBOR pe scadenţele mai lungi (3 luni, 6 luni, 1 an).
Lichiditatea existentă pe piaţa monetară (o putem defini simplist ca excedentul sau deficitul de fonduri al băncilor), influenţată în bună măsură de aşa‐numiţii factori autonomi ai lichidităţii, incluzând, printre altele:
‐ operaţiunile Trezoreriei statului (plăţi/încasări bugetare, operaţiuni asociate administrării datoriei publice etc),
‐ evoluţia numerarului în afara BNR.
Inflaţia şi aşteptările privind evoluţia acesteia
‐ În condiţiile în care se aşteaptă o creştere a dobânzii de politică monetară a BNR ca urmare a unei prognoze de creştere a ratei inflaţiei, nivelul dobânzilor cotate va incorpora aceste estimări, iar ROBOR este posibil să crească (întrucât băncile estimează că, dacă BNR va creşte dobânda de politică monetară, vor putea plasa banii în viitor la dobânzi mai mari). ‐ În situaţia inversă, în care piaţa aşteaptă o scădere a ratei inflaţiei şi în consecinţă o scădere a dobânzii de politică monetară a BNR, este posibil ca nivelul ROBOR să scadă (întrucât băncile se aşteaptă ca în viitor să poată plasa fondurile disponibile la dobânzi mai mici).
Politica fiscală poate avea un impact semnificativ asupra nivelului ratei inflaţiei, creşterii economice, deficitelor externe, iar participanţii la piaţă iau în calcul evoluţiile acesteia cand îşi formează aşteptările privind evoluţia dobânzilor. De exemplu, o relaxare fiscală care implică reduceri de taxe şi impozite care pot alimenta creşterea consumului populaţiei, poate avea ca efect creşterea ratei inflaţiei şi implicit a dobânzilor din piaţă.
Care sunt beneficiile existenţei ROBOR ?
Putem cu siguranţă identifica mai multe aspecte pozitive:
Informare pentru clienţi şi investitori locali şi internaţionali cu privire la nivelul dobânzilor de referinţă pentru diverse scadenţe ;
Transparenţa cu privire la stabilirea costului creditelor cu dobândă indexată la ROBOR şi posibilitatea clienţilor de a compara ofertele de credit ale mai multor bănci şi instituţii financiare ;
Alinierea la practica europeană de publicare si utilizare a acestui tip de dobânzi de referinţă pentru împrumuturile cu dobândă indexată
sursa : arb.ro